Mă duc să ning

Spectacol nerecomandat persoanelor sub 10 ani.

„Mă duc să ning” este o comedie  scrisă cu mână fină de George Lungoci, un scenarist de mare talent, înzestrat cu simț scenic și cu umor de bună calitate, despre visele oamenilor din culise. Există o lume ascunsă în spatele cortinei, inaccesibilă publicului spectator. Acolo, în întunericul dintre scene, unde decorurile alunecă nevăzute și lumile se construiesc și se destramă, trăiesc mașiniștii – oamenii care ridică, mută, așază, dar niciodată nu sunt în lumina reflectoarelor. Ce se întâmplă însă când îi bântuie visul de a fi în față, când începe să le dea târcoale gândul că pot să viseze mai sus decât li s-a spus că au voie? Într-un amestec de haz și melancolie, spectacolul aduce în fața publicului o poveste despre culisele teatrului, dar mai ales despre culisele sufletului uman. despre bucuria de a încerca și despre frumusețea de a accepta cine ești cu adevărat. Pentru că, în final, poate nu e nevoie să fii pe scenă ca să fii parte din magie.

Îmi place să creez spectacole care surprind adevărul ascuns în cele mai banale situații, să transform lucrurile mărunte în momente revelatoare, cu povești care au un umor fin, dar care lasă și un gol mic în stomac după ce râzi.  – Sorin Misirianțu

Cine sunt mașiniștii? Ei fac parte din magia teatrului. Mașiniștii sunt oamenii care pot să facă multe. Ei pot să tragă sfori, să facă lumea să se învârtă, să manipuleze. Pot aduce furtuna, soarele, luna, ploaia. Ei pot să ningă. Ei au puterea nevăzută. Puterea din culise. Ei fac parte din conspirația care aduce oamenii la teatru. Cea mai frumoasă conspirație, aceea a creatorilor scenei. Ei manipulează, dar nu conștiințe, ci decoruri. Regizorii pot să monteze o piesă, criticii pot să o demoleze.  Mașiniștii pot să monteze și să demonteze. Expresia “mașinist la arlechin” nu e deloc o glumă. Ei sunt spectatorii cei mai sinceri și criticii cei mai direcți.  Și uneori, mai mult decât atât. (…) – George Lungoci