Home > Știri

CRONICĂ SPECTACOL „A FI SAU A NU FI”

A apărut prima cronică a spectacolului nou intrat în repertoriu – „A fi sau a nu fi” de Nick Whitby, regia Vlad Massaci. Cronica este semnată de Daniel Cristea-Enache și a fost publicată pe Agenda LiterNet.

Un fragment din cronică:

„Este aproape uimitor cum un subiect atât de grav, gravissim chiar, a putut fi asamblat într-o comedie dramatică, de o efervescentă și strălucitoare ingeniozitate. Pe scenă se derulează secvențe teribile, atroce, din viața actorilor polonezi chemați la Gestapo de ocupantul german, fericiți să bea o cafea caldă sau o vodcă încălzitoare în teatrul lor bombardat precum toată Varșovia. Maria Tura, tragediana flamboaiantă de la început, devine sub ochii noștri o femeie terorizată, îmbrăcată umil, și care așteaptă dintr-o clipă în alta să fie reținută la Gestapo și apoi trimisă în locul fără întoarcere. Decorul va deveni și el realist, înfățișând în culori sumbre viața polonezilor în anii ocupației naziste. Și totuși, într-un mod mai întâi delicat, timid, apoi tot mai susținut, comedia tipologiei Artistului rulează anume în această Varșovie pusă la pământ, bombardată, distrusă, ocupată, chemată la ordine și la Gestapo.

Comedia aceasta a vanităților actoricești, în care excelează Josef Tura, interpretul cu morgă al lui Hamlet, luminează în întunericul războiului și al ocupației. Orgoliul actorului, obsesia lui legată de reputația sa ca artist, sunt semne că, orice ar fi, viața merge înainte. În pofida naziștilor, a lui Hitler, a mașinăriei lui de strivit oameni și popoare, faptul că Tura se gândește mai mult la rolurile lui și la felul cum e apreciat decât la hitlerismul atotstrivitor reprezintă o victorie nescontată a omenescului. Și dacă, asistând la crizele de personalitate ale lui Tura, râdem cu bucuria că, iată, chiar și în cea mai oribilă secvență existențială, macro-socială, un actor adevărat tot cu mintea la rolurile și notorietatea sa este (am recunoscut perfect tipologia, majoritatea scriitorilor sunt fix ca Josef Tura), atunci drama redevine comedie.” – Daniel Cristea-Enache.

Cronica integrală poate fi citită AICI.